Că Istoria medicinii este tratată la noi ca o cenuşăreasă de către cei care se învârt pe la curtea domnească cu sau fără rost, asta o ştie toată suflarea confraţilor. Şi adesea, pe această temă, s-a scris în „Viaţa medicală“. Iar această relatare asupra celei de-a XL-a Reuniuni Naţionale de Istoria Medicinii (Constanţa, 3–5 iunie a.c.), pe care o publică la prima pagină, este încă o dovadă a interesului revistei pentru resuscitarea acestei discipline.

   Băgată în seamă din când în când, cu ore penibil de puţine la facultăţi şi adesea cu statut de „disciplină opţională“, această suculentă „bucată de istorie şi cultură universală“ ar trebui să ofere medicului aura de intelectual (în sens de gânditor original, component al elitei spiritului). Ea însă rămâne, cel mai adesea, în atenţia pensionarilor lui Esculap. (...)

Guvernul României a alocat, la 3 martie 2010, suma de un milion de lei pentru Institutul de Cercetare-Dezvoltare „Cantacuzino“. Banii provin din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului şi vor fi utilizaţi pentru achiziţionarea mai multor echipamente şi utilaje necesare modernizării şi dotării liniilor de fabricaţie a vaccinurilor contra gripei şi tuberculozei. Mai precis, din fondurile repartizate, Institutul va putea achiziţiona sistemul de producerea apei de uz injectabil care va deservi linia de vaccin gripal şi linia de vaccin BCG, sistemul de monitorizare on-line parametrii camere curate şi parametrii echipamente cu înregistrare şi unităţile de filtrare aer autonome LAF MOBIL, filtre cu sistem IVAC, monitor unităţi viabile. (...)